Sabina Iancu & Radu Matei, fondatori MAT Studio: „Avem acumulată experiență semnificativă atât în proiectarea de arhitectură, cât și aplicat în șantier”

Cum ați defini în prezent calitatea locuirii în sectorul rezidențial?

În anii recenți, nivelul de conștientizare al potențialelor probleme de către utilizatorii finali (cumpărătorii) a crescut, iar dezvoltatorii au venit în general în întâmpinarea acestora – în special în zona finisajelor și a micilor îmbunătățiri aduse spațiilor comune. Dar, din păcate, încă într-o măsură prea mare, ca gesturi de fațadă (cele care dau bine într-o campanie publicitară mai degrabă, decât relevante calitativ). Cred că utilizatorii acestor spații încă nu primesc un nivel de calitate pe măsura eforturilor financiare pe care sunt nevoiți să le facă.

Care considerați că ar fi principalele provocări în proiectarea unor clădiri mai sustenabile pentru comunități?

Sustenabilitatea poate avea multe înțelesuri – dar, în accepțiune largă (dincolo de amprenta de carbon, eficiență energetică ș.a.m.d), cred că este dificil de creat un interes autentic pentru acest subiect când profitabilitatea investiției este principalul factor. În opinia mea, aparatele statului sunt în măsura de a impune, pornind de la strategiile urbane (și nu numai), modele și directive de locuire sustenabile. În caz contrar, sustenabilitatea va fi urmărită doar în măsura în care poate fi transformată în produs vandabil și va fi dedicată aproape exclusiv comunității dispuse să plătească pentru aceasta.

Ce tipuri de materiale/soluții v-ar plăcea să vedeți mai des în proiecte și pe șantiere?

Ca arhitect, un răspuns facil vine prin a ne raporta la modele de bune practici din străinătate, însă, de obicei, nu este cel corect. Trebuie avut în vedere contextul nostru local, dar, în mod cert, avem nevoie de mai mult studiu al soluțiilor pe toate planurile. Detaliile arhitecturale, spre exemplu, sunt o arie unde putem îmbunățăți multe – de la rezolvări de intersecții de finisaje, la tâmplării și alcătuiri de terase și fațade. Dacă tot a fost ridicat subiectul sustenabilității, aș dori și să văd alternative pentru omniprezentul termosistem – atât ca substrat cât și ca finisaj. De exemplu, placări din cărămidă sau game mai largi de tencuieli – materiale folosite de noi în trecut, dar abandonate.

Care a fost cea mai mare provocare profesională din ultimele 12 luni?

Operațiunea noastră este la început, deci răspunsul trebuie să fie dobândirea cunoștințelor ca antreprenor. Definierea obiectivelor firmei, managementul proiectelor, promovarea – lucruri precum acestea. Ne dorim să ne conducem proiectele într-o anumită manieră și respectând standarde auto-impuse și vrem să vedem rezultatele strategiei noastre – deocamdată pare că suntem pe drumul cel bun.

Cum estimați evoluția segmentului de arhitectură/proiectare din România în următoarele 12 luni?

În mare parte depinde de contextul politico-economic global, care afectează direct majoritatea investițiilor mari. O predicție este imposibil de făcut, însă, câțiva indicatori conturează scenariul unei încetiniri ale segmentului rezidențial în București cel puțin – scăderea puterii de cumpărare a utilizatorilor din cauza inflației, acumularea unor stocuri de apartamente construite în perioada recentă și blocajul întâmpinat de noile investiții. Nu cunosc foarte multe despre alte sectoare – probabil există un grad de corelare.

Cum l-ați sfătui pe un client, aflat la prima investiție, să aleagă arhitectul cel mai potrivit?

În primul moment, prin studiul portofoliului acestuia, pentru a se asigura că viziunea sa este compatibilă cu cea proprie iar, dacă este posibil, consultarea altor clienți anteriori pentru a obține recomandările acestora. Odată trecut prin acest filtru, stabilirea unei întâlniri pentru evaluarea compatibilității. În faza incipientă, când ambele părți iși definesc obiectivele din cadrul proiectului și trebuie să se pună de acord asupra acestora, este relevantă atenția acordată ofertei, claritatea acesteia și măsura în care reflectă cerințele clientului – atenția acordată în ofertare poate fi un indicator al atenției acordate proiectului.

Ce se face bine în sectorul de arhitectură din țara noastră?

Sectorul programelor sportive a avut o evoluție frumoasă în ultimii ani, cu mai multe exemple pozitive. Și în ceea ce privește clădirile de birouri am remarcat o îmbunătățire a standardelor, atât în ceea ce privește clădirea în sine cât și cele ale fit-out-urilor. Domeniul amenajărilor interioare (rezidențiale și HoReCa mai ales) cunoaște și el o perioadă foarte bună, cu mulți profesioniști dedicați cu portofolii de top.

Cu ce vă diferențiați de colegii arhitecți?

Avem acumulată experiență semnificativă atât în proiectarea de arhitectură, cât și aplicat în șantier, și am avut și oportunitatea de a observa și lua parte la proiecte în cadrul unor firme străine cu portofolii internaționale. Aducem în domeniul amenajărilor interioare o abordare a proiectului responsabilă, completă și coordonată, acordând importanță și urmărind să asigurăm toate premisele pentru succesul în șantier, încă de la ofertarea constructorului. Este accentul pe care îl punem, atât în raport cu nevoile curente ale pieței, cât și din dorința unei abordări profesioniste.

Povestiți-ne despre proiectele dvs. importante din birou? Dar despre cele mai provocatoare.

În primul nostru an am avut multiple proiecte complete de amenajare ale unor apartamente în clădiri de locuințe colective – atât vechi cât și noi. Însă, am avut si ocazia deosebită de a amenaja cantina complexului Agronomie București – aproximativ 1000mp realizați într-un timp record, alături de o echipă foarte bine coordonată. Mai multe: https://mat-studio.ro/cantina-agronomie/