Forța arhitecturii în 2025 se construiește din educație și viziune.
Într-o piață care se restrânge numeric, dar se maturizează financiar, „Design for Strength” are o semnificație puternică. Este o radiografie a stării industriei: birouri care învață să-și unească forțele pentru un produs arhitectural mai bun, să se organizeze și să crească pe baze sănătoase – cu oameni pregătiți, procese clare și un mindset de educație continuă care produce forță reală, nu doar inspirație. Întregul este mai mult decât suma părților sale.
Când vorbim în 2025 despre conceptul de „Design for Strength”, vorbim despre capacitatea arhitecților, a designerilor români și a antreprenorilor de a rezista și de a crește într-un context instabil. Practic, în mediul cu care România ne-a obișnuit în ultimii ani. Piața s-a modificat (conform cifrelor ACE2024) semnificativ: numărul arhitecților a scăzut, dar veniturile medii au crescut; birourile sunt mai puține, mai mari și mai structurate. În paralel, investițiile în construcții au urcat, însă piața de arhitectură nu a crescut cu același ritm. Suntem martorii concentrării valorii: mai puțini jucători, dar mai puternici.
Această transformare cere o nouă formă de „forță”.
Când zicem forță nu ne gândim la o forță structurală în proiecte, ci una organizațională, financiară și educațională. Birourile care vor performa sunt cele care înțeleg că arhitectura este, în același timp, artă, știință și business, iar acești metricii trebuie să rămână în echilibru. Businessurile își tratează proiectele ca pe produse cu valoare măsurabilă pentru client, fie că vorbim de creșterea vânzărilor într-un spațiu comercial, de retenția angajaților în cadrul propriei companii sau de calitatea vieții într-o locuință. Când un birou poate traduce rezultatele sale în impact concret, atunci deține forța de a negocia cu alți stakeholderi, are puterea de a crește. Și de a alege.
În România, „Design for Strength” înseamnă și consolidare. Pe fondul acestei maturizări, vedem o schimbare de mentalitate.
Birourile medii au început să-și pună ordine în bucătăria internă (a se citi procese 😉): organigrame, fluxuri de lucru, indicatori financiari, estimări și analize clare ale orelor de proiectare. În aceste detalii aparent tehnice se ascunde adevărata putere a unei organizații. Structura nu limitează creativitatea – o face sustenabilă. Iar datele nu omoară intuiția, ci o transformă într-un instrument de decizie. Tot mai mulți manageri înțeleg că forța reală a businessului lor stă în oameni: în echipe stabile, loiale și oameni motivați, care să tragă la aceeași căruță cu tine. Cultura organizațională devine un avantaj competitiv, nu un lux.
Educația joacă aici un rol esențial.
Fără alfabetizare de business la nivel de leadership și fără formare operațională pentru echipe, tehnologia este derizorie. Cu educație, datele se transformă în decizii și deciziile în afaceri sustenabile.
Pe fond, „Design for Strength” devine o invitație la rațiune, conștiență și gândire lucidă. La perspective personale, la acel atu al fiecăruia dintre noi – puterea gândirii.
Forța arhitecturii nu se reduce doar la beton, metal, sticlă și forme simple. Stă în claritate, în educație, în puterea leadershipului. Stă în capacitatea de a construi echipe stabile și de a traduce creativitatea în rezultate tangibile pentru oameni și comunități.
România se află într-un moment în care profesia se redefinește: mai puțini arhitecți, dar mai conștienți; mai puține birouri, dar mai pregătite. „Design for Strength” nu ar trebui să fie perceput ca un slogan, ci o direcție.
- Să construim cu sens,
- să învățăm continuu și
- să transformăm arhitectura într-o profesie cu adevărat sustenabilă – pentru oameni, pentru orașe și pentru viitor.