Armina Popeanu, mintea creativă din spatele ecosistemului aBC – a Business of Creativity – a fost invitata Nataliei Berezovskaia la podcastul Generația Creativă realizat de aceasta.
În prima parte a discuției, Armina Popeanu a relatat pe scurt, cu sinceritate, despre începuturile ei ca antreprenor, imediat după terminarea facultății.
Lyria – povestea ta pictată a fost și este un business de genți premium, din piele naturală, pictate manual, început din pasiune pentru personalizarea accesoriilor, cu banii obținuți în urma vânzării motocicletei sale. ‘’Am intrat într-un business fără să știu de nici unele. Voiam să schimb lumea, la 25 de ani ai aspirații foarte mari.”
Nu a reușit să ajungă la scalabilitatea dorită a afacerii și nici la rezultatele așteptate, astfel încât în 2018 a decis să închidă atelierul pe care îl cumpărase împreună cu soțul ei. Atelierul devenise un consumator de resurse – persoanle, profesionale, financiare.
În pandemie (2020) a pus bazele AArchitects – un studio de design interior, cu un plan de business și o structură foarte bine pusă la punct. Armina Popeanu s-a specializat în anii 5 – 6 de facultate în arhitectura de interior, pe care o considera mai mică, mai palpabilă și pentru că avea o relație directă cu oamenii. “De fapt, toate business-urile create până în prezent au în comun o legatură directă cu oamenii, cu clienții finali.” a menționat Armina.
La întrebarea Nataliei Berezovskaia: “De unde a pornit ideea aBC – a Business of Creativity?”, Armina a răspuns:
„Din nevoie, mi-am dat seama că sunt foarte mulți absolvenți de arhitectură mare, cam din 300 de absolvenți/ an, aproximativ 100 activează în domenii conexe – grafică, bijuterii, fotografie, cumva în zona de antreprenoriat creativ, mi-am dat seama că suntem buni pe zona de creație, dar slabi pe zona de business…După 6 ani ieșim foarte buni specialiști, dar nu avem cunoștințe de business. Acesta a fost unul dintre trigger-uri, să fac un doctorat de business de arhitectură, în urma căruia îmi propusesem să construiesc un model de business pentru arhitecți și designeri. Planul era ca rezultatul acestui model de business să fie transpus într-o carte, apoi într-un toolbox, pe care să îl folosească antreprenorii creativi și ulterior să ajung specialist în business-uri creative.”
În 2022 a apărut însă oportunitatea obținerii unei finanțări prin proiectul “Arhitecții Inovării” și astfel a fost creat aBC – a Business of Creativity, ce și-a propus să devină o platformă, un ecosistem de educație antreprenorială pentru arhitecți și designeri, cu mai multi piloni: întâlniri lunare pe teme de business, podcast, newsletter, dezvoltarea unor cursuri și workshop-uri pentru antreprenorii la început de drum, articole și multe resurse pentru dezvoltarea unei afaceri creative.
Activitatea aBC este susținută de o echipă căreia Armina îi dedică timp să delege pentru că a înțeles că delegând poți face mai multe lucruri. “Trebuie să aloci timp procesului de a-i face pe oamenii din echipă să înțeleagă ce au de făcut, astfel încât ei să producă, să-ți dea resurse, să-ți creeze spațiu pentru resurse, nu să-ți consume din timpul tău. E important ca oamenii pe care îi strângi în jurul tău să creadă în ceea ce fac, să nu aibă mentalitatea de angajat, ci că sunt parte dintr-o echipă care creează lucruri, în care opiniile le sunt respectate, sunt considerate valoroase și valorificate. Nu trebuie să aibă toți aceleași valori ca tine, apar lucruri faine din diversitate, când fiecare vine cu o altă viziune și cu un alt background.”
Armina își desfășoară activitățile pe rând, astfel reușește să aibă libertatea să și predea la facultate, să dezvoltă cursuri & workshop-uri și alte business-uri în paralel.
Discuția a continuat cu întrebarea Nataliei: „Ce recomanzi tu unui designer, unui artist, unei persoane creative la început de drum?”, iar Armina a răspuns: “E foarte important momentul în care te afli și ce îți dorești…Nu e obligatoriu să fim cu toții antreprenori, nu toată lumea este făcută pentru asta, cu cât aflăm mai repede care este rolul nostru și unde ne potrivim mai bine, cu atât e mai bine pe termen lung, în principiu.
Recomand oricui să lucreze într-o echipă, să vadă cum se fac lucrurile, un birou mare de arhitectură are niște procese, din care înțelegi lucruri despre business, ajungi să te dezvolți…pe de altă parte este foarte important să știi ce îți dorești tu să faci, la ce ești bun, ce poț face bine, ce-ți place, ce iubești, sunt niște metode, niște frame-work-uri pe care le poți aplica, ca să îți dai seama de aceste aspecte sau poți solicita consultanță, terapie, orientare în carieră.
O altă întrebare a Nataliei Berezovskaia, cu un răspuns notabil din partea Arminei a fost: “Trebuie să îți creezi o strategie?”
Armina Popeanu: “Nu știu dacă neapărat o strategie (strategie este un cuvânt mare pe care ajungi să îl înțelegi după mult timp), ci un plan și încă unul de back-up. Un schelet de plan minim include ce vrem să facem?, până când vrem să facem?, este măsurabil?, îl putem atinge, este realizabil sau sunt doar vise?, se încadrează într-o perioadă de timp pe care o putem urmări? Trebuie să știi unde vrei să ajungi, care este direcția și apoi să o spargi în small steps, pași mici pe care să îi poți atinge. Dacă nu faci asta, este copleșitor. O tehnică pe care o putem aplica este să ne imaginăm cum am dori să arate viața noastră în cel mai mic detaliu, peste o anumită perioadă de timp, 3 – 5 – 10 ani.
Următoarea întrebare a Nataliei s-a referit la găsirea primilor clienți: „Ca artist începător, de unde fac rost de clienți?”
Armina Popeanu a răspuns cu zâmbetul pe buze: “Friends, family and other fools… În principiu, clienții vin când ai alți clienți, mai mici, mai mulți, care vorbesc despre tine. Cum îi găsești pe aceștia? Este important să îi definim: Cine sunt acești clienți? Cum aleg aceștia designerul/ arhitectul? Prin network, își întreabă prietenii: cu cine și-a amenajat casa X? Vreau și eu. Foarte rar fac asta conștiincios, căutând informații – acesta este un alt segment de clienți
O altă idee relevantă a discuției dintre Natalia și Armina este cea despre experiența clientului cu alți arhitecți sau designeri: în cazul în care aceștia nu au mai avut nicio experiență de acest fel, Armina susține că “este foarte important ca la început să le explici procesul, să te asiguri că l-au înțeles și sunt acolo, cu tine, procesul este unul transformațional, transformarea lor, a familiei, a stilului de viață. Uneori nu își dau seama, dar efectul la final este considerabil unul mai bun, spațiile ne influențează stilul de viață și modul în care trăim, dar e important să avem și noi o responsabilitate a muncii noastre și a felului în care punem problema.
“Cum ne promovăm când suntem la început de drum? – a întrebat Natalia, iar Armina a răspuns: „Când ne facem un plan de business este important să știm: Ce vindem? De ce vindem? Care este motivația noastră? Cui vindem? Trebuie să facem segmentarea clienților, folosind niște metode destul de simple, prin care ne imaginăm cine sunt acești oameni, cum locuiesc, ce fac, este vorba despre segmentarea de buyer persona/ profilul clientului – este super important, iar această segmentare este important să fie făcută corect, atunci știi categoria de oameni, unde își petrec aceștia timpul – reviste, social media, etc. Trebuie să te gândești ce proiecte vrei să faci, pentru cine și să vii în întâmpinarea acelor persoane cu mesajul care să aibă impact asupra lor, te duci în întâmpinarea clientului tău cu mesajul potrivit.”
Alte idei valoroase ale discuției:
Acum există o creștere a oamenilor care doresc să lucreze cu un designer de interior și este de datoria noastră, a arhitecților și designerilor, să contribuim cumva la înțelegerea acestor servicii.
Trebuie să iei în considerare că designul interior și arhitectura sunt business-uri cu fluctuații.
Toată lumea face servicii de proiectare. Trebuie să te întrebi: Cu ce ești tu mai bun, cu ce vii tu în plus? Ce îi oferi clientului? Ce înseamnă servicii de proiectare? Te implici și în implementare? Te transformi într-un Project Manager? Îți iei un Project Manager extern sau și-l ia clientul?
Dacă avem niște proiecte făcute, este foarte important istoricul de ore. Este foarte important să știi cât îți ia ție fiecare etapă. Este foarte important să știm de cât timp avem nevoie să ducem un proiect cap – coadă, poți face această estimare/ oră (cost/ hour). Prețul/ mp nu este foarte relevant, poate e relevant la proiectele foarte mari și la cele de arhitectură.
Trebuie sa faci diferența între ce este urgent și ce este important.
Trebuie să le explici clienților foarte clar care sunt limitele.
Pentru designul interior este foarte importantă valoarea pe care o aduci spațiului beneficiarilor tăi. Este simplu: trebuie să îl faci pe client să înțeleagă care este valoarea pe care o aduci prin produsul/ serviciul tău, în viața lui.