Ce ne va aduce 2025 în industriile creative? Știm deja că schimbarea este o constantă, iar singura certitudine este faptul că vor avea de câștigat organizațiile agile, care se pot adapta rapid la vremurile pe care le traversăm. Dacă aș putea alege să am o singură superputere, mi-aș dori ca aceasta să fie să pot face forecasting: 5 ani, 3 ani, chiar și un singur an pe care îl putem prezice ne-ar oferi un superavantaj competitiv în orice domeniu am activa. În industriile creative, cu atât mai mult, cu cât peisajul este unul ultra-dinamic, iar creșterea din ultimii ani face ca viitorul să fie tot mai greu de prevăzut. Totuși, după peste 11 ani de activitate în domeniu, nu pot să nu observ niște tendințe care este probabil să se întâmple în viitor, fie că este vorba despre un orizont de timp de un an sau unul mai mare.
Despre cum cred că va arăta anul 2025 pentru industriile creative, dar mai ales pentru industriile de arhitectură și design interior, am scris mai jos. Direcțiile enumerate sunt bazate pe experiența mea și pe dinamica pe care o observ din lucrul îndeaproape cu clienții în procese de consultanță. De asemenea, totul este coroborat cu întregul context – direcțiile spre care celelalte industrii se îndreaptă.
- Fuziuni în piață – merge-uri și parteneriate între mai multe birouri, poate chiar achiziții din extern
Deși domeniul arhitecturii și al designului de interior a crescut constant în ultimii ani, România păstrează trendul întregii Europe din industrie: dimensiunea medie a unui studio de arhitectură, conform rapoartelor din 2022 de la ACE, este de doar 3 oameni, adesea parteneri fondatori și persoane implicate în execuție: arhitecți sau designeri. Pentru a putea răspunde unor proiecte ample, atât din punct de vedere al dimensiunii, cât și al complexității, este nevoie de echipe mai mari, în care să se regăsească mai multe roluri, inclusiv de planificare sau administrative – resurse care cel mai adesea este bine să fie in-house pentru a fi accesate mai rapid, dar și pentru un control mai bun al costurilor și soluțiilor. Deja există câteva exemple de birouri atât în arhitectură, dar și în design interior, care și-au unit forțele pentru a răspunde proiectelor mai mari și mai ample. Acest trend se va accentua în perioada ce urmează. Putem asista la birouri care fuzionează direct sau stabilesc parteneriate pentru a se extinde și a lua o cotă mai mare de piață, colaborând cu alte specialități pe care nu le stăpânesc.
De asemenea, gândindu-ne la ciclul de viață al unei industrii, arhitectura și designul de interior din România sunt încă în faza de creștere, fără a ajunge încă la maturitate. Studiind dinamicile altor industrii, acesta este punctul din care intuiesc că vor intra în România companii mari de proiectare de arhitectură și design, care, pentru a avea reprezentare pe piața locală, vor achiziționa business-uri deja existente. Implicit, vor apărea în câțiva ani și primele exit-uri, dacă arhitecții și designerii care concep și creează un business vor avea viziunea de a construi un sistem care să nu depindă exclusiv de prezența lor fizică. Totuși, ca exit-urile să se poată întâmpla business-urile trebuie să fie sănătoase, profitabile și să aibă un sistem de funcționare propriu, care să nu depinde de unul sau o mână de oameni.
- Birourile medii de arhitectură și design înțeleg că nu se mai poate fără structură și procese clare de lucru
Mă uit cu bucurie la acest punct – am avut câteva conversații de podcast în 2024, în care am aflat cum birourile în expansiune, cu peste 8-10 oameni, simt deja nevoia de a defini un proces de lucru, proceduri sau de a avea o structură clară. Acest lucru este esențial în business! Excelent! Cu mențiunea că este ca atunci când ți-e sete – dacă îți cere corpul apă, înseamnă că ar fi trebuit să bei deja cu 1 sau 2 ore înainte.
Încep să se coaguleze birouri mai mari de arhitectură sau design atât în București, cât și în orașe precum Cluj, Iași sau Timișoara. Aceste birouri, care au mai mulți angajați sau colaboratori, simt nevoia de structură și ordine în business. De regulă, acesta este punctul în care se poate ajusta rata de profit a unui business din arhitectură sau design, prin organizarea lui. În plus, vei avea un control mult mai bun asupra business-ului, vei ști ce se întâmplă în el în fiecare moment, chiar dacă este în continuă expansiune.
Din experiența mea de consultanță, un birou de arhitectură cu 7 angajați din Timișoara și-a crescut cifra de afaceri cu 50% anul acesta, alocând buget pentru marketing, dar mai ales punând ordine în “bucătăria internă” a business-ului.
Un consultant pe care îl recomand pentru a te ajuta să-ți proiectezi structura organizațională și procesele de afaceri (mai ales dacă ești managerul unui birou mediu spre mare) este Radu Ionescu, arhitect și inginer. Împreună cu cei de la Advance Thinking, el a dezvoltat un produs dedicat specific industriei de arhitectură, design şi construcții, transformând companii precum Cumulus sau PickTwo printr-o metoda de proiectare a structurii organizatorice bazată pe gruparea proceselor interne prioritizate pe stakeholderi, eficientizarea acestora și alinierea lor la obiectivele globale ale organizației. Dacă ești un antreprenor creativ, poți lucra cu Radu în serviciile de consultanță 1:1 aici.
- Managerii birourilor principale înțeleg că oamenii nu sunt o resursă umană, ci cel mai de preț asset al unei organizații
O altă tendință majoră în arhitectură și design este înțelegerea celei mai mari resurse a business-ului: oamenii și know-how-ul pe care îl poți accesa prin intermediul lor. Cred că am depășit momentul în care ne raportăm la oameni ca la o „resursă umană”. Acest mindset face diferența între un grup de lucru și o echipă. Suntem într-o epocă în care, indiferent de forma de colaborare (angajați sau freelanceri), oamenii trebuie percepuți ca parte a unei echipe. Diferența esențială: Un grup de lucru reunește persoane care își îndeplinesc individual sarcinile, în timp ce o echipă colaborează pentru a atinge un obiectiv comun, bazându-se pe încredere și complementaritatea abilităților. Forța unei echipe adevărate într-un proiect este incomparabilă cu forța cumulată a indivizilor care lucrează separat.
Traversăm o perioadă în care crearea unui mediu bazat pe colaborare, încredere și valori comune, care stimulează inovația, implicarea și loialitatea, poate reprezenta avantajul competitiv al business-ului tău în piață. Avantajul real constă în cultura organizațională pe care o construiești.
- Înțelegerea valorii serviciilor pe care le oferi—percepția valorii pentru clienții tai și investiția ta în business acumen.
Valoarea pe care birourile și studiourile de arhitectură și design o pun pe masă odată cu proiectele lor se traduce, pentru clienți, prin impactul perceput în viața sau afacerea acestora. Înțelegerea valorii serviciilor înseamnă o schimbare de paradigmă, prin care antreprenorii creativi nu mai concurează doar prin creativitate sau execuție, ci prin rezultatele concrete pe care le livrează.
Ce înseamnă valoarea?
- Pentru proiectele comerciale sau publice: rezultatele măsurabile. De exemplu, un design inovator pentru un spațiu comercial poate atrage mai mulți clienți, crește vânzările și consolidează brandul. În sectorul office, un sediu bine proiectat poate îmbunătăți productivitatea și retenția angajaților.
- Pentru proiectele rezidențiale: valoarea emoțională. Aceasta nu generează venituri directe, dar satisface nevoile de confort și estetică ale clientului.
Dacă înțelegi să explici acest concept clienților tăi, vei putea să evidențiezi mai clar avantajul competitiv al serviciilor tale, dar mai ales să măsori și să comunici rezultatele proiectelor în termeni financiari și strategici, folosind limbajul clienților.
Această abordare transformă arhitectura și designul într-un parteneriat de afaceri, în care contribuția creativilor este percepută ca o investiție, nu ca o cheltuială.
Cum îți dezvolți această abilitate?
Dacă vrei să înțelegi mai bine conceptul de valoare și să-l traduci pe limbajul clientului, investește în educația ta de business. Fie că alegi să înveți individual (cărți, cursuri, podcasturi) sau prin programe structurate, precum un MBA—programele cil*SCHOOL pot fi o soluție bună 😉, sau mergi la un curs sau un workshop.
Educația de business a managerilor din birouri, dar și a oamenilor din echipele tale, este și ea la fel de importantă, => poate oferi pe termen lung înțelegerea valorii serviciilor tale într-un timp mult mai scurt. De asemenea, educarea oamenilor operațional poate să te ajute în business – vin cu soluții potrivite clienților tăi, dacă le înțeleg specificul business-ului. Așadar, poți să îi trimiți și pe ei să fie parte din astfel de programe.
- Viziune. Direcție pe termen lung
Revin la gândul de la care am început: dacă aș putea avea o superputere, ar fi să pot face forecasting și să privesc în viitor. Totuși, până îmi găsesc peștișorul de aur, cred că viitorul îl creăm noi. Nu este doar un motivațional de meme, ci o realitate: pentru a construi viitorul, trebuie să ni-l imaginăm mai întâi.
Cum facem asta?
- Dream big – gândește-te la cum vrei să arate viitorul pentru tine și business-ul tău.
- Scrie-l pe hârtie – procesul de a nota gândurile aduce claritate și crește șansele de a se întâmpla cu până la 50% (se întâmplă acolo ceva atunci când creierul face transferul de informații pe foaie – și le procesează din nou pentru a le scrie. Atunci vine și claritatea.)
- Planifică pași mici – sparge viziunea în obiective anuale și acțiuni lunare.
Ajută să avem o viziune pe termen lung, aceasta este direcția în care vrem să activăm—where & how to compete, apoi să spargem totul în strategie pe 3 ani și apoi să detaliem pe un singur an. Evident, companiile mari folosesc acest sistem, sparg în felii tot mai mici, care în organigramă se duc de sus (de la acționari, board și CEO) în jos (la management) și apoi în implementare (operațional).
*Bonus de la prietenul chatGPT
La final, l-am întrebat pe chatGPT care crede că sunt tendințele globale în piața de arhitectură și design. Vă las aici cu copy-paste și foarte puțină prelucrare gândurile lui:
- Tranziția către modele de practică integrate: soluții „one-stop-shop” pentru toate nevoile clienților.
- Transformarea digitală: adoptarea AI, BIM și altor tehnologii digitale.
- Modele noi de business focusate pe flexibilitate și scalabilitate (punctul meu preferat, așa că am simțit să las mai multe detalii): Modelele tradiționale de tarifare pentru servicii evoluează către modele bazate pe rezultate, colaborare sau valoare. Arhitecții oferă servicii modulare (de ex., consultanță de design, analize de fezabilitate) în locul proiectelor complete. Parteneriate sau colaboratori și freelanceri care permite scalabilitatea fără costuri fixe ridicate. Creșterea focusului pe licențierea proprietății intelectuale (de ex., designuri modulare, șabloane) ca sursă de venit. De ce este important acest punct: Incertitudinea economică și așteptările schimbătoare ale clienților împing birourile să regândească generarea veniturilor.
- Practici etice și responsabilitate socială.
- Specializare și focus pe nișe.
Pentru mine, 2025 continuă cu misiunea mea personală de a ghida antreprenorii creativi spre sustenabilitate financiară și gândire strategică, pentru a duce industria la nivelul următor.
Dacă vrei și tu să îți transformi bussines-ul într-unul sustenabil, care să te deservească îți pot fi alături în procesele de consultanță 1:1. Mai multe detalii aici sau direct cu un mesaj la mine.
Vă încurajez și pe voi (mai ales dacă ați ajuns până la final!) să aveți o misiune personală, pe care să o implementați și prin business-ul vostru. Înconjurați-vă de oameni care să vă ajute să creșteți și să vă realizați misiunile.
Cu entuziasm pentru toate proiectele alea faine pe care o să le aducă 2025,
Armina ♥️